Metode in-situ de remediere a terenurilor contaminate
[spacer size="20"][column size="2-3"]
Fără lucrări de excavare sau mutare a solului
contaminat. Prin acest procedeu seurmăreşte depoluarea simultană a solului şi a apei freatice. Aceaste metode de decontaminare se aplică în general, în zonele unde există construcţii si nu sunt posibile operatii de excavare.Procesul de tratare in-situ a solului contaminat se execută până la atingerea limitelor stabilite în actele de reglementare (acordul/autorizaţia de mediu, legislaţia specifică). Tehnologii aplicate
- Oxidarea chimică;
- Extracţia gazelor din sol (ventilarea solului);
- Bio-ventilarea;
- Spălarea hidraulică (metoda pump & treat);
- Executarea de tratamente termice in-situ.
Cum funcţionează decontaminarea in-situ?
Demobilizarea poluanţilor din sol se face prin ruperea acestora din matricea solidă în care se află, fie cu ajutorul unor agenti externi : aer, apă sau o combinaţie de apă – aer (barbotare de aer în apa injectată), fie prin bioremediere (ruperea lanţurilor de hidrocarburi de către microorganisme specifice şi transformarea lor în CO2 şi masă organică).
Plan cu foraje pentru decontaminarea apelor freatice
În mod uzual, substanţele specifice folosite la depoluarea in-situ sunt injectate sub formă lichidă în sol, prin forajele executate în prealabil. Aceste foraje sunt situate la diverse adâmcimi, în funcţie de penele de poluare identificate în faza de investigaţii. Aceste soluţii odată pompate în adâncime, se împrăştie în solul sau apa freatică adiacentă forajului, unde se amestecă şi reacţionează cu poluanţii.
Pentru creşterea eficienţei procesului, aceste soluţii sunt recuperate şi pompate la suprafaţă, unde sunt epurate şi se reface concentraţia de subsatnţe active folosite în tratament.
Cât durează procesul de remediere?
Tratamentul de curăţare a solului şi a apelor freatice contaminate poate să dureze de la câteva luni, până la câţiva ani, în funcţie de mai mulţi factori:
• Mărimea suprafeţei terenului poluat;
• Dacă substanţele poluante sunt prinse în matrici de sol greu de spart, cum ar fi argila sau lutul;
• Solul nu permite împrăştierea rapidă şi uniformă a substanţelor active;
• Debitul apelor freatice este mic;
• Substanţele specifice folosite nu rezistă o perioadă suficientă în timp.
5 Avantaje pentru folosirea metodelor de remediere in-situ
Folosirea metodelor in-situ afectează nesemnificativ mediul din vecinătatea drenurilor forate;
Reacţiile chimice se produc în adâncime iar operatorii instalaţiilor nu sunt expuşi la poluanţi;
Metodele sunt folosite de mulţi ani pentru curăţarea terenurilor contaminate, dovedindu-şi eficacitatea;
Tehnologiile sunt relativ ieftine, comparativ cu metodele ex-situ;
Durata procesului de tratare este relativ scurtă, de ordinul anilor.
Linkuri utile:
Poluare masivă a solului şi a pânzei freatice cu fracţii petroliere, BTEX şi PAH.
Zona saturată situată între 3 şi 10 metri, iar locaţia era situată în apropierea unui receptor natural sensibil.
După investigaţii preliminare, au fost stabilite sensurile de curgere ale apelor freatice.
În amonte au fost forate drenuri prin care au fost injectate în pânza freatică soluţii cu oxidanţi şi microorganisme specializate în biodegradarea hidrocarburilor.
Prin drenurile din aval s-au extras volume de apă, cu un dublu scop: pentru a se crea o depresiune şi a se mări viteza de curgere a freaticului, respectiv pentru a se monitoriza eficienţa procesului de decontaminare.
Durata proiectului: 15 luni